Multe sunt obiceiurile românești tradiționale ce nu vor cunoaște uitarea. Scorcova, plugușorul, capra, ursul, uratul, colindele-n seara de Ajun. Românii au grijă să le conserve și să le scoată de la naftalină cu multă bucurie atunci când se apropie vremea lor. Un alt obicei des practicat este întâmpinarea Anului Nou care vine cu zgomote puternice, cu scopul “alungării spiritelor rele”. Și n-ar fi o problemă dacă ar dăinui în continuare, însă obiceiul a fost supus unei interpretări personale ale oamenilor ce s-a tradus prin utilizarea frecventă și persistentă a PETARDELOR, POCNITORILOR, ARTICOLELOR PIROTEHNICE.

Ele fac parte din categoria P1 și NU sunt destinate folosirii în scopul divertismentului personal! Este permisă folosirea lor în cazuri extreme, de către persoanele aflate în pericol, pentru a îndepărta animalele agresive sau sălbatice ce atentează la integritatea lor fizică, de către fermieri sau alte categorii profesionale care utilizează articolele pirotehnice în scop TEHNIC.

De-a lungul timpului, petardele și pocnitorile au produs mai mult rău decât bine. Anul trecut, 112 persoane au fost rănite, suferind leziuni grave, una dintre ele chiar decedând, toate pe fondul nerespectării legislației privind materialele pirotehnice. Pe măsură ce evoluăm, trebuie să ne deschidem mințile, dar și sufletele și să înțelegem că aceste obiecte sunt extrem de periculoase, iar bucuria efemeră este resimțită doar de cel ce le dă foc, iar efectul lor impactează atât adulții, copiii  cât și animalele ce rămân cu traume ireparabile după un astfel de șoc.

Întotdeauna pășim în noul an cu lacrimi și suspine, supărare și indignare pentru că găsim în adăpost mulți căței morți, în prima zi de după revelion. Toți morți de frica bubiturilor, sub teroarea sătenilor care aruncă cu petarde înspre adăpost sau în vecinătatea acestuia.

Anual, încă din primele zile ale lui ianuarie, mesageria paginii noastre vuiește de stăpâni impacientați, ale căror patrupede au evadat de acasă, ca urmare a șocului trăit în noaptea de revelion. Și tot anual trăim o disperare de-a dreptul epuizantă atunci când ne sunt semnalate animale cărora le-au explodat petarde și pocnitori în gură, rezultat al amuzamentului unor persoane lipsite de moralitate și discernământ.

Aveți puterea de a schimba ceva, de a pleda pentru liniște și evitarea multor tragedii! Aveți liberul arbitru și puteți înțelege că deși astfel de materiale sunt accesibile publicului larg, ele sunt interzise, iar utilizarea lor în scopul divertismentului personal este pedepsită cu sancțiuni contravenționale! Puteți alege să NU le folosiți și să vă bucurați de alte obiceiuri și tradiții, mai puțin dăunătoare celor din jurul vostru, oameni sau animale! Alegeți să nu fiți egoiști, căci distracția voastră e teroare pentru necuvântoare!

#FiiResponsabilDeRevelion

Pentru a crește un câine sau o pisică, e nevoie de 10-20 de ani de implicare financiară și emoțională. Vă rugăm, nu adoptați sau cumpărați animale cu scopul de a le oferi sub formă de cadouri!

Ne aflăm din nou în acea perioadă a anului în care părinții caută să cumpere și/sau să adopte cu disperare un animal pentru copiii lor. Ceea ce mulți nu înțeleg este că orice animal, fie el hamster, papagal, cățel sau pisică presupune asumarea unei responsabilități permanente.

Șterge-ne de pe lista ta de cumpărături de Crăciun!

Da, un cățeluș cu fundiță la gât dă foarte bine sub un brad bogat în ornamente, iar bucuria de moment a copiilor este de-a dreptul covârșitoare pentru adulți, însă în calitate de părinți, simțul moralității ar trebui să ne îndemne să-i învățăm pe micuți că odată ce alegem să adoptăm un animal, o facem pe viață, nu doar pe perioada sărbătorilor!

Trebuie să contribuim la formarea conștiinței morale a celor mici prin a-i învăța că trebuie să avem răbdare până când puiul începe să-și facă nevoile afară, că trebuie să tolerăm comportamentul de a roade lucruri, de a le distruge dintr-o bucurie copilărească specifică, trebuie să cristalizăm noțiunea prin a le aminti și reaminti copiilor că animalul trebuie vaccinat, deparazitat periodic, sterilizat la vârsta potrivită, plimbat pentru a-și consuma energia (indiferent că afară viscolește, plouă torențial sau e caniculă), că nu-l putem lăsa singur acasă prea mult timp întrucât unii dintre ei pot manifesta un comportament indezirabil bazat pe anxietatea de separare față de stăpânii lor.

Atunci când ne luăm animal, ne asumăm o responsabilitate și nu-l putem înstrăina dacă roade canapeaua, dacă-și face nevoile pe covor, dacă latră prea mult și prea tare sau dacă nu știe a merge încă-n lesă. Orice comportament învățat poate cunoaște schimbarea sau pe românește “orice învăț are și un dezvăț”, dar oamenii trebuie să se implice activ în procesul schimbării.

Sufletele sunt nerambursabile!

Atunci când alegem să dăruim unui copil un animal de Crăciun, ne asigurăm că familia și implicit cel mic înțeleg atât bucuriile cât și greutățile pe care creșterea unui animal le impune. Nu dărim doar ca să aruncăm în stradă după sărbători un suflet lipsit de vină!

Alegeți înțelept de sărbători! Alegeți conștientizarea în detrimentul bucuriei efemere! Adoptă cu cap!