Nu ai niciun produs în coș.

Contact

Măriței 727160

casaluipatrocle @ gmail.com

Etichetă: crăciun

261643808_2787011478258028_5346707520208751606_n
Radiografii despre suflete

THRACVM RC Suceava în Sara de Crăciun!

În geci de piele și haine negre, pe ritm de rock și cu inimile deschise, iată cum își petrec Ajunul o bandă de motocicliști din Suceava! Cu colinda și cu daruri alături de cățeii noștri din adăpost! Gașca Thracvm RC! Vă mulțumim, prieteni! Și-am învățat de-a lungul anilor că oamenii ăștia în negru, cu bărbi și motoare, care ascultă muzică bună și tare, sunt absolut toți iubitori de animale! Și că în spatele înfățișării lor de ‘Bad to the Bone’ zace un respect total pentru tot ceea ce înseamnă viață – fie că-i vorba de un câine, un fir de iarbă sau un copac!

Respectul nostru, băieți!

263537744_1319370155159474_3719770418901327594_n
Radiografii despre suflete

Eseu despre dragoste!

A fost odată ca niciodată o cățea pe care am salvat-o din Burdujeni și care a ajuns într-o bază militară NATO din Marea Britanie. Promovată de la Poliție la Forțele Speciale. Și pentru că zilele de Crăciun sunt despre povești care se spun și se împărtășesc, care se țes sau se nasc sub ochii noștri, am ales să vă scriem în această seară o altfel de poveste. Nemuritoare. O poveste despre dragostea pe care o purtăm înăuntrul nostru pentru totdeauna. Iar apoi, când plecăm de pe acest pământ, o luăm cu noi pe și pe lumea cealaltă. Pe 17 iunie 2019, în ziua de Rusalii, băieții de la Poliția Locală secția Burdujeni ne cereau sprijinul cu o cățea lovită de mașină. De treabă și inimoși cum i-am cunoscut mereu, polițiștii au adus cățeaua la veterinar, iar de-acolo a rămas în grija noastră. Un picior fracturat, interventie chirurgicală, cățeaua recuperată, pusă înapoi pe 4 picioare și botezată Rusalia după marea sărbătoarea în care a fost salvată.

Primim un mesaj tare frumos din partea unei românce stabilită în Anglia. A îndrăgit-o mult o pe Rusalia, mai aveau un câine salvat dintr-un adăpost din Craiova. Dar nu orice fel de câine, ci unul total neadoptabil, traumatizat, părăsit în adăpost, pe care și l-au asumat total. Am vorbit mult la telefon, ne-am asigurat că pleacă pe mâini bune, am făcut acte și hârtii, apoi am trimis-o pe Rusalia în călătoria vieții sale. Românca noastră? Meda Sandu. A terminat Liceul Sava din Bucureşti şi a fost admisă la Universitatea din Boston, la medicină. Lucruri care au presupus ceva muncă, pe lângă inteligenţa din dotare. Meda a colindat ca voluntar cele mai îndepărtate văgăune și cotloane din Africa. Ca să fie cu adevărat fericită trebuia să-i ajute pe alții. S-a dus în celălalt capăt al lumii ca să dea o mână de ajutor unor copii proveniți din familii cu mari probleme, muritori de foame, violați, bolnavi de SIDA, cu mame prostituate, taţi drogaţi, bunici bolnavi. După studii se stabilește în Marea Britanie, se căsătorește cu Tim, ofițer in UK în forțele speciale Royal Marines. Rusalia a ajuns în Anglia pe 19 septembrie 2019. O viață de vis. O familie de tineri frumoși, intelectuali, plimbări, concedii, dragoste, civilizație. Primim poze, vorbim cu ei, schimbăm mesaje. Atât de frumos. Le trimitem prin curier și CD-ul cu radiografia care a precedat intervenția chirurgicală a Rusaliei, căci urmau să-i facă și asigurare de viață. Anul trecut în lock down, Meda ne trimite măști și creme pentru mâinile noastre crăpate de-atâta spirt și dezinfectant. Am păstrat mereu legătura cu ei, ne-am bucurat enorm pentru Rusalia și mai ales pentru că Meda nu și-a uitat țara și a oferit o șansă extraordinară unui biet maidanez de adăpost.

În iulie 2020, Tim, soțul Medei, se stinge din viață. Avea doar 37 de ani. Brusc, stop cardiac, au aflat ulterior despre boala autoimună. Noi am aflat după vreo două luni, prin septembrie.

Tocmai ce pierdusem atunci o bună prietenă din Suceava, pe Alexandra Carpan. Iar Meda a găsit puterea să ne scrie. Lăsăm mai jos mesajul său, mesaj pe care l-am citit și l-am recitit, care ne-a lăsat fără vorbe…când mai erau atâtea de spus: ‘Buna, am vazut postul vostru despre Alexandra. Imi pare nespus de rau. Stiu ce inseamna si e foarte dificil de acceptat cand o persoana tanara si mai ales cu un suflet bun e luata atat de devreme, si nimic din ce pot sa va spun nu va va alinta sau lua durerea. Tot ce pot sa va spun este ca in timp, durerea se transforma intr-o iubire si mai puternica care vă va umle sufletul de sentimente bune, dar cu greu si foarte incet – cel putin asta sper ca va fi finalul. Nu v-am spus inca, dar sotul meu Tim, tatal Rusaliei, a murit in Iulie la 37 de ani. Ceva asimptomatic, brusc, intr-o noapte a facut un stop cardiac, o boala autoimuna care i-a slabit inima fara sa poata fi detectata. Era ofiter in UK, in fortele speciale Royal Marines, si era cea mai sanatoasa, puternica, fit persoana pe care am cunoscut-o vreodata. Rezultatul bolii autoimune a fost dat aproape la o luna distanta dupa multe teste, pentru ca autopsia nu a aratat nimic. Este foarte dureros si greu pentru cei ramasi. Mai ales pentru Rusalia, care de cand a murit abia o scot din casa, o car cateva strazi pentru ca nu vrea la plimbare. E trista, desi in ultimele saptamani si-a mai revenit, dar il asteapta. Se iubeau mult, si ea locuia cu el in baza militara NATO, baza super secreta si fusese promovata de la politie la fortele speciale. Nu va pot sa va spun cat de fericit l-ati facut cu Rusalia, ma suna si imi spunea cat de speciala e, cat de cool si iubitoare, si ciudata in acelasi timp, si cum simtea cand era el suparat. Cum ingropa sub el jucariile ei, si cum dormeau amandoi in pat, si cum se stingea lumina ea se ducea la ea in pat. Ea era alarma lui. Cand suna alarma, il lasa sa ii dea snooze de doua ori, la a treia venea si ii dadea cu laba in cap! ❤️ Nu am vazut o conexiune ca a lor, si acum se mutase intr-o baza in Scotia unde de-abia astepta sa o ia, avea 5 km inconjurati de iarba in baza, si ii place mult (am dus-o eu acolo cand i-am golit camera ) si ea a fost cu mine. O sa vedeti si filmuletu in care desi nu bea apa din castron, i-a golit lui sticla de apa ❤ E atat de impresionant cum inca sta si il asteapta. NU am putut sa va scriu mai devreme pentru ca am fost efectiv distusa, dar incet incet pentru Rusa si Polly trebuie sa merg mai departe cu el in suflet. Va trimit cateva poze (poza cu el si ea a fost poza pe care am pus-o peste tot la funeralul lui ❤), in loc de flori am cerut donatii pentru voi si pentru ONG-ul de unde am luat o pe Polly, daca primiti in memoria Tim sau Maj TMB Addison RM e pentru el (posibil si nesemnate), sper sa se stranga un pic sa puteti face ceva. Sper in viitor sa putem lucra impreuna sa facem ceva in memoria lui, poate un teren de joaca pentru caini din adapost, poate o cladire pentru cei bolnavi sau cu handicap, momentan nu sunt in stare dar in viitor mi-ar placea mult si stiu ca si lui i-ar fi placut mult de tot. Va pup si tineti-va tare!’

Tim și Rusalia au împărțit împreună mai puțin de un an. A fost dragostea vieții lui. Conexiunile dintre noi sunt permanente, iar urmele lor rămân în tot ceea ce suntem, chiar și atunci când oamenii nu mai există în viața noastră. Meda a trecut prin tot felul de caruseluri, de pierderi, de încercări. Dar a știut să găsească acea iubire profundă care transformă, convertește inimi, destine și care într-un final desenează pe cer un curcubeu…atunci când ploaia a ajuns-o și nu mai găsea răspunsuri! Crăciun cu pace, Meda!  Alături de cățeii tăi! Aceste rânduri sunt pentru tine! Te îmbrățisăm cu dragoste! Esti cel mai frumos și mai puternic om din lume! Mai jos poze cu salvarea Rusaliei, cu viața de poveste alături de Meda și Tim, cu voluntariatul Medei in Africa.

Viața iși va urma pașii, iar noi ne vom lăsa conduși de ea cu dragoste și credință! Cu drag, Roxana!