Uncategorized
Fără îndoială, auzul este unul dintre cele mai dezvoltate simțuri ale câinelui. Animăluțele noastre sunt capabile să audă sunete ce au o frecvență imposibil de detectat de către urechea umană, mai mult, ele preiau sunte înalte, de la o distanță mult mai mare decât noi.
Oamenii pot auzi în mod clar sunetele produse la 6 metri distanță, dar prietenii noștri canini sunt capabili să detecteze aproape perfect sunetele chiar și la 25 de metri distanță. Fiecare cățel și fiecare rasă are particularitățile sale, unele urechi dispun de un auz mai fin (precum în cazul rasei schnauzer, chihuahua, ciobănesc german, malamut de Alaska etc.), în vreme ce altele (ca și beagle sau cocker) nu sunt atât de specializate pe această funcție.
Orișicum ar fi, trebuie să reținem că acuitatea lor auditivă este una foarte mare. Dar cum funcționează ea, o să ne întrebăm?
Ei bine, trebuie să începem prin a menționa câteva detalii anatomice sumare. Organul lor auditiv este format din trei părți: urechea exterioară, cea mijlocie și internă. Când o undă sonoră puternică lovește, ea este canalizată către cea mai expusă parte a urechii. De acolo, se deplasează prin canalul urechii până la timpan, a cărui articulație, dispusă în formă de L, are rolul de a conferi protecție. Apoi se generează o vibrație a timpanului, lucru ce determină ca oasele mici să se mărească, iar odată pătrunsă vibrația în urechea internă, sunetul poate fi identificat, atribuindu-se o semnificație.
Dar, să nu ne pierdem în detalii. Așa cum urechea umană are funcția de a echilibra corpul, regula se extinde și la prietenii patrupezi care, în momentul în care suferă o anomalie a auzului, pot prezenta mișcări neregulate sau pot cădea pur și simplu din picioare.
Este aproape inutil să încerci să-ți surprinzi câinele! Sună bizar, însă chiar și atunci când aceștia dorm, urechile lor detectează inclusiv cele mai scăzute sunete, având capacitatea de a le selecta pe cele familiare de cele noi. Un cățel nu se va trezi din somn dacă cunoaște sunetul aspiratorului, însă o bubuitură puternică sau un foc de artificii îi va trezi direct într-un atac de panică, cu bătăi accelerate ale inimii.
Cum avem grijă de urechile cățeilor noștri?
Nu se pune accentul suficient de mult pe acest subiect, deși este deosebit de important. Ne îngrijim de blana lor, de dinți, de ochi, de alimentație și gheruțe, dar uităm cât de importantă este igiena și îngrijirea urechilor. Simțul auzului are foarte mult de suferit dacă nu îi acordăm atenția cuvenită.
Astfel… cum le curățăm urechile? Nu este suficient să achiziționăm un produs special și să-l folosim când și când ne amintim de el. Urechile au nevoie de îngrijire constantă, de timp dedicat curățării. Așadar, o dată pe săptămână este indicat să acordăm timp acestui aspect.
Nu ai nevoie de foarte multe lucruri! Majoritatea le ai deja în casă!
Igiena urechilor trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă. Fiind un organ sensibil pentru patrupede, nu vor avea răbdare să stea la curățat decât dacă veți forma un obicei din asta. Iar dacă ați omis în copilărie acest pas, ar fi bine ca acum, la vârsta adultă, să vă grăbiți cât să nu resimtă atât de mult disconfortul produs!
Trebuie să ai de îndemână: câteva pansamente din tifon, o foarfecă, șervețele și produsul de curățare a urechilor (se găsește de achiziționat în orice farmacie sau cabinet veterinar).
Primul pas: Începe să cureți din afară înspre interior!
Înainte de a pătrunde în interior trebuie să igienizați zona exterioară pentru a preveni ca murdăria și bacteriile să pătrundă în canalul urechii, provocând eventuale infecții și iritații. Înmuiați tifonul în apă simplă sau chiar apă oxigenată și luați-vă timp pentru a curăța zona. Atenție, substanțele nu trebuie să pătrundă în interior! Înarmați-vă cu răbdare, căci cu siguranță al vostru cățel nu va fi cel mai încântat de procedură!
Pasul doi: Tăiați părul!
Dacă aveți un câine ce dispune de mult păr în zona urechilor este necesar să tundeți cu atenție măcar o parte din el, astfel încât acesta să nu transfere-n interior murdăria și praful. Dacă reușiți, curățarea va fi și mai ușoară.
Pasul trei: Curățați canalul urechii!
Utilizând soluția specială de curățare, lichidul trebuie să pătrundă în interior, masând baza urechii și lăsând să acționeze. Este evident că odată ce va scăpa din mâinile dvs., câinele își va scutura capul pentru a îndepărta instinctiv lichidul rămas.
Pasul patru: Curățați rămășițele lichidului!
Așa cum ați procedat și-n primă fază, trebuie din nou să insistați asupra canalului extern, curățându-l cu un tifon steril și umed sau un șervețel pentru a îndepărta produsul care a ieșit din ureche. Acest ultim pas nu trebuie neglijat întrucât urechea este necesar să rămână curată!
