În vreme ce ochiul este cel mai important organ senzorial al omului, pentru căței este nasul. Prin intermediul acestuia, câinii descifrează, descoperă și experimentează mediul înconjurător.
Câinii au în jur de 300 de milioane de receptori olfactivi în nas pe când oamenii dispun doar de 6 milioane. Totodată, partea din creier ce se ocupă cu analiza mirosurilor la câini este de 40 de ori mai dezvoltată decât cea a oamenilor, asta însemnând că dacă un om ar putea simți o linguriță de zahăr într-o ceașcă de cafea, un câine ar detecta o linguriță de zahăr într-o cantitate de apă similară cu două piscine olimpice (afirmă Andrei Horowitz, expert în abilitățile cognitive la câini).
Nasul prietenilor noștri patrupezi funcționează diferit de cel al nostru. Oamenii inspiră și utilizează funcția mirosului prin același canal olfactiv, în vreme ce câinii au un pliu de țesut de separă aceste două funcții. “Atunci când aerul pătrunde-n nas, el se despică urmând două căi diferite – una pentru olfacție, iar alta pentru respirație” (declară Brenet Craven, inginer al Universității Pennsylvania, S.U.A).
Mai mult, existența unui organ în plus denumit Jacobson (după cel ce l-a identificat), le permite să detecteze feromonii ce lipsesc în cazul oamenilor, ajutându-i să-și dezvolte simțul olfactiv mult mai bine decât noi. Funcția acestui organ adițional este descrisă cel mai bine ca fiind o combinație între gust și miros. Câinii pot gusta, la propriu, aerul! Un câine ce pune în aplicare funcția suplimentară își ține gura într-o poziție ușor deschisă ce seamănă cu un zâmbet, oamenii de știință o numesc reacția Flehman. Organul Jacobson este utilizat adesea pentru a identifica markerii sexuali din urina altor câini sau pentru a detecta mirosul unei femele în călduri. Fie că vrem sau nu să credem, fecalele lăsate în urmă de căței acționează ca niște adevărate cărți de vizită pentru alții, oferindu-le informații despre sexul acestora, dar și despre poziția pe care o ocupă în ierarhia socială.
Ritualul de socializare al cățeilor este unul foarte atipic nouă, dar firesc pentru ei. La momentul întâlnirii, indiferent de poziția socială ocupată, câinii își adulmecă reciproc zonele anale, rămânând nemișcați pentru puțin timp și acceptând investigarea celuilalt.
Un experiment efectuat în S.U.A. a demonstrat cum un număr foarte mare de câini au refuzat să intre într-un cabinet veterinar imediat ce au simțit mirosul eliminat prin glandele anale de un câine panicat, aflat în alertă, însă de îndată ce locul a fost pulverizat cu secreții ale femelelor în călduri, nu au mai fost sceptici la intrare.
Nările mobile ale cățeilor le permit să detecteze inclusiv direcția mirosului, iar analizarea acestuia se realizează prin adulmecare. Ea se desfășoară în serii succesive, iar dacă în timpul unei respirații normale, aerul inhalat merge la plămâni, în procesul adulmecării aerul rămâne în culoarele nazale, de unde cu ajutorul foselor nazale dispuse într-o anumită poziție, creează fluxuri de aer ce fac ca particulele de miros să atingă receptorii.
Această capacitate senzorială unică a câinilor le-a permis să fie utili în serviciile de pază prin formare progresivă. Randamentul pe care prietenul canin îl dă în detectarea unui miros specific se datorează expunerii repetate și îndelungate la acel stimul. O eficacitate sporită a detectării mirosurilor par să o aibă câinii din rasa Bloodhound, iar în special masculii întrucât adulmecatul este mult mai practicat în comportamentul sexual și teritorial al acestora.
În final, menționăm că abilitatea de a mirosi a câinilor poate crește de până la 10 ori. Condițiile climatice influențează și ele acest proces. Perioada care avantajează identificarea mirosului este amurgul zilei, atunci când temperatura solului este puțin mai mare decât cea a aerului.
Cățeii disting inclusiv stările emoționale ale oamenilor!
Nu sună minunat? Patrupedul nostru reușește să identifice felul în care ne simțim întrucât disting mirosul secrețiilor provenite de la subrațul nostru, din palme sau de pe talpa piciorului. Astfel, dacă sunteți vreodată nervoși, anxioși sau triști, fiți siguri că al vostru micuț poate simți asta!